Destainuire…

Zi-mi sa nu ma mai gandesc la tine,

sa-mi iau orice sperantza.

Stiu ca suntem din lumi total diferite,

dar te vreau in viatza mea,

vreau sa-tzi aud vocea,

sa-tzi simt mirosul,

sa ma satur uitandu-ma la tine.

Vreau sa ma trezesc mereu langa tine,

iar tu sa intinzi mana dupa mine si sa ma tragi in bratzele tale,

sa ma lipesc de tine si sa adorm din nou,

cu rasuflarea ta in ceafa.

Esti atat de barbat, mascul, animal,

inspiri si primejdie si sigurantza in acelasi timp.

***

Mi-am pierdut capul, m-am indragostit,

desi nu credeam sa o mai fac vreodata.

Nu vreau sa-tzi fortzez mana,

mi-e frica sa-tzi spun ca vreau mai mult,

ca vreau sa fii al meu, iar eu a ta.

Stiu ca e prea devreme,

dar sentimentele pentru tine nu-mi dau pace,

si pentru ca nu vreau sa fac un pas gresit,

sa pierd si putzinul pe care-l am,

mi-e frica sa-tzi zic in fatza acestea

desi poate le intuiesti deja.

Las astfel, la latitudinea ta, daca iei in serios sau nu,

destainuirea mea…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: